Panouri publicitare, PR și alți factori decât orașul istoric

Home  >>  Politică  >>  Panouri publicitare, PR și alți factori decât orașul istoric

Panouri publicitare, PR și alți factori decât orașul istoric

27
Feb,2016

0

Despre panouri publicitare, PR și alți factori decât orașul istoric

Dorin Chirtoacă, primarul general al municipiului Chişinău, a venit cu o iniţiativă precum că începând cu 1 iunie 2016, să fie demontate toate panourilor publicitare de pe principalele artere ale oraşului.
Sunt sigur că multora din voi le place această idee și că la prima vedere, iniţiativa pare una bună, deoarece se pune accentul pe schimbarea la faţă a oraşului dar și pe orașul istoric, însă, la o analiză mai aprofundată, apar foarte multe semne de întrebare, care mă determină să privesc cu alţi ochi această iniţiativă.

Să fie oare vorba de PR?

Ok, dacă este doar de dragul PR-ului, atunci această inițiativă ar putea costa bugetul orașului 25 000 000 lei anual, o sumă care chiar nu poate fi aruncată în vânt.

Având în vedere aspectele fiscale, juridice dar și cele de ordin social, printr-un simplu calcul o să încerc să fac o analiză, deși din prima sunt convins că primarul s-a cam grăbit cu această inițiativă.

Potrivit datelor Asociaţiei Agenţiilor de Publicitate din Moldova (AAPM), în oraşul Chişinău sunt aproximativ 50 000 metri pătraţi de panouri publicitare. Pentru fiecare metru pătrat de panou publicitar se achită o taxă de 500 lei, dacă e să facem un simplu calcul, atunci obţinem o sumă impunătoare la taxe locale de circa 25 000 000 lei anual.
Vânzările din domeniul panotajului publicitar stradal constituie anual circa 100 000 000 lei, iar aceasta înseamnă că agenţii economici din acest domeniu plătesc în bugetul de stat doar sub formă de TVA circa 16 000 000 lei, iar alte 7 000 000 lei se achită sub formă de impozit pe venit.
În context ar fi de menţionat şi faptul că în industria panotajului publicitar stradal activează circa 2 000 de oameni, care au un salariu mediu lunar de 4 500 lei, iar aceasta generează alte impozite în valoare totală de circa 4 700 000 lei.
Și pentru că este evident că agenţiile de publicitate din acest domeniu nu activează într-un mediu închis, ci interacţionează direct cu alţi agenţi economici – unora le prestează servicii, iar în cazul altora sunt beneficiari de servicii.
Un alt factor relevant în acest context este și faptul că furnizorii de publicitate vor fi lipsiţi de o posibilitate destul de eficientă de a-şi promova serviciile şi produsele, iar consumatorii – de o sursă de informare eficientă, fiind și ea una din importantele surse de informare.
Nu în ultimul rând, trebuie de menţionat că vor avea de suferit și firmele de design și producție outdoor și bannere sau care se ocupă de tipar și imprimare. Lipsirea acestor mici companii de comenzi va determina diminuarea cifrei lor de afaceri şi a impozitelor achitate, dar şi reducerea locurilor de muncă.
Vânzările anuale ale acestui segment de piaţă reprezintă circa 12 000 000 lei, iar aceasta înseamnă TVA şi impozit pe venit la bugetul de stat în valoare de circa 5 000 000 lei.

Un calcul matematic simplu arată că valoarea totală a taxelor şi impozitelor achitate de agenţiile de publicitate stradală în fiecare an se ridică la circa 57-58 000 000 lei, dintre care circa 25 000 000 lei merg direct în bugetul municipiului Chişinău, iar restul – în bugetele republicane.
Ca să ne dăm seama dacă această sumă este importantă sau nu, vom apela la cunoscutul calcul al edil-ului: Ceea ce ar însemna cam 20 de kamazuri cu banconte de 10 lei sau două vagoane. E o sumă destul de mare încât e greu să-ți imaginezi cum ai putea să dai cu picorul în ea.

Poate să-l întrebăm direct pe D-ul primar, pe cât timp poate fi acoperit bugetul administrației locale în urma achitării taxelor și impozitele de către agenţiile de publicitate?!

Eu nici nu vreau să mă gândesc la faptul că la etapa actuală legislaţia în vigoare asigură protecţia investiţiilor iar constituția garantează dreptul de proprietate, ceea ce se reduce de la sine faptul că, dacă edilul capitalei își va duce intenția la îndeplinire, la rândul său agenții economici păgubași vor merge prin instanțe de judecată atât din țară, apoi, și de peste hotare, pentru a cere despăgubirile pentru recuperarea investițiilor (suma estimativă a investiţiilor agenţiilor de publicitate stradală este de circa  240 000 000 lei) sau de ce nu și a venitului ratat.

Iar în rezultat asta ar însemna un knockout bugetului capitalei și formarea unei mari găuri în bugetul de stat.

Concluzie

În concluzie sunt chiar interesat dacă Primarul s-a consultat cu Ministerul Finanţelor, cu Casa Naţională de Asigurări Sociale, cu Casa Naţională de Asigurări în Medicină și desigur cu Sindicatele Republicii Moldova, pentru că, până la urmă, povara pierderilor ce ar putea surveni va cădea şi pe umerii lor, nu doar pe cei ai bugetului municipal. Deşi, dacă luăm în calcul gravele probleme cu care se confruntă capitala, nici cele 25 000 000 lei anual pe care le-ar putea pierde bugetul Chişinăului nu sînt de neglijat.

Eu totuși sper și cred că această decizie nu va purta un caracter atât de radical, iar cei vizați la rândul lor vor face o analiză mai amplă trecând peste toate etapele necesare menționate și acţionând foarte prudent în această direcție, ținându-se strict de buchia legislației în vigoare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *